Interculturalitatea și documentele autentice

INTERCULTURALITATEA ȘI DOCUMENTELE AUTENTICE

Mondializarea piețelor economice și fluxul crescând al populațiilor, pe care îl generează, aduc din ce în ce mai multe persoane în situația de a comunica, de a se întâlni, de a face schimburi, de a trăi și lucra cu interlocutori veniți din contexte lingvistice și socioculturale extrem de variate. A se forma pentru aceste întâlniri, schimburi, cooperări, conflicte este azi ,,la tâcheʼʼ  care ne privește pe toți, așa cum remarcă și M. Abdallah-Pretceille, dar și L. Porcher : « l’interculturel n’est pas une option simple : il est au cœur de la « réalité humaine » et personne, à ce sujet, ne peut se permettre de choisir une autre voie» [1, p.58]

În domeniul predării/învățării limbilor străine, dimensiunea interculturală se poziționează, de asemenea, în centrul oricărei pedagogii. A pregăti elevii pentru contacte interculturale, constituie unul din obiectivele fundamentale ale didacticii FLE de azi.

  1. Aplicarea unei abordări interculturale în România

         Apărut la începutul anilor ʼ70 în cadrul învățământului, interculturalul a cucerit un loc important în didactica FLE începând din 1980. Mergând dincolo de aspectele funcționale ale folosirii limbii, și depășind modelul nativ ca și competență de referință, el constă în a instaura și a alimenta fără încetare « les circulations entre les cultures, les échanges, les passerelles, les connexions, les partages. S’enrichir de ses différences parce que, fondamentalement, nous sommes identiques, telle est la philosophie de l’hypothèse interculturelle. Mettre en commun sans renoncer à sa singularité, exploiter à l’optimum la diversité, faire que l’hétérogénéité constitue une valorisation réciproque » [1, p.19-20]. E vorba de a ajuta elevii să se desprindă de propria cultură și să se deschidă celorlalți înțelegându-i mai bine, pentru a ajunge să  ,,co-agirʼʼ și să coopereze în situații interculturale. R. Galisson subliniază apropo că « la démarche interculturelle est la première à « déporter la dialectique de l’inter- de la langue (l’interlangue) vers la culture (l’interculturel). Donc à nouer le dialogue entre cultures didactiquement au contact, pour le plus grand profit d’une socialisation du sujet enfin décentrée » [5, p.83] Pentru că  « la langue est tout entière marquée de civilisation, d’une part, parce qu’elle est un produit socio-historique et d’autre part dans la mesure où elle est toujours d’abord une pratique sociale » [7, p.33 ], învățarea unei limbi străine permite, dincolo de dimensiunea langajieră, cunoașterea elementelor de civilizație, a sistemelor sociale și a valorilor culturale ale tării țintă. În acest sens « le cours de langue constitue un moment privilégié qui permet à l’apprenant de découvrir d’autres perceptions et classifications de la réalité, d’autres valeurs, d’autres modes de vie… » [4, p.62]. De fapt, ora de limbă străină reprezintă un loc propice pentru dezvoltarea unei conștiințe interculturale.

De la deschiderea spre plurilingvism generată de căderea comunismului, România cunoaște o creștere importantă în materie de schimburi interculturale. După ce România a devenit membru cu drepturi depline al OIF, noțiunea de «interculturel »  este din nou de actualitate și a dobândit o importanță nemaiîntâlnită în istoria țării. Pentru a răspunde acestei cerințe a societății, învățământul limbii franceze din România a trebuit să se adapteze pentru ca elevii să formeze o bună competențăcomunicativă și interculturală.

Dacă elevul este în centrul didacticii de azi, și că toată activitatea pleacă de la el și se întoarce la el, trebuie să luăm în serios nevoile sale reale pentru a obține un rezultat al învățării. După aplicarea unei anchete pe un eșantion de elevi de la Liceul cu Program Sportiv din Târgu-Jiu [1], am putut concluziona că aceștia au nevoie să fie formați într-o limbă străină pentru« l’utilisation dans le métier » și « la poursuite des études en France ». E vorba de o învățare pentru finalități concrete: domeniul profesional și imersiunea în limba/cultura franceză.

  1. Documentele autentice în ora de franceză

La începutul anilor 1970, perspectivele comunicative, introducând noțiunea de « compétence de communication », au dat naștere unei abordări autentice. Aceste texte seduc prin folosirea așa-zisei ,,autenticitățiʼʼ împrumutată din viața cotidiană, altfel spus tot ceea ce e diferit de documentele fabricate, găsite în manualele tradiționale. Condițiile ideale de acces la competența de comunicare presupune impregnarea în mediul cultural francez. Deci, documentele autentice, ca purtătoare de informații lingvistice cât și culturale, permit depășirea acestor limite și încadrarea în cerințele Cadrului European.

Totuși, a spune că un document este autentic sau nu, nu este un lucru simplu. După Besse [2, p.19-33 ], asta depinde nu numai de document, ci și de « conditions de production et de réception primitivement prévues pour le document », a « degré d’authenticité de l’utilisation pédagogique du document » și de  « qualité de la réception du document par les étudiants étrangers ». De fapt, interesul acordat documentelor autentice în ora de limba franceză se bazează mai degrabă pe pedagogia practicată, decât pe textele în sine. Astfel, toți profesorii care ar dori să utilizeze acest gen de suport, ar trebui să vegheze și la integrarea sa într-un cadru metodologic coerent, trecând de la definirea obiectivelor ce implică elemente lingvistice (gramatică, vocabular, registre de limbă, tipuri de discurs), elemente culturale și interculturale, ca o fereastră deschisă spre Franța, spre cultura sa, civilizația sa, cât și culturile francofone.

  1. Utilizarea spoturilor publicitare ca documente autentice

Pentru a ilustra demersul și părerile noastre pedagogice, vom prezenta o experiență practică[2] de utilizare a spoturilor publicitare « conçu comme objet de discours social, lieu de prédilection de la mise en scène de représentations sociales et d’imaginaires sociaux »[6, p.240] în scopul vizării competenței interculturale.

Am ales trei spoturi publicitare, care tratează lucruri din viața de zi cu zi: ,,Evian, vivons jeune”, ,, Kellogg’s, vivez en couleurs’’ et ,,Danone, votre bien- être commence à l’intérieur’’[3]. Tema face parte din sfera hranei. Aceste spoturi au fost inițial lucrate separat, respectând aceeași procedură într-o primă etapă, apoi au fost lucrate prin comparare cu versiunile existente în România.

Secvența pedagogică a inclus două vizionări ale spotului, fiecare etapă fiind inclusă într-o activitate precisă. Obiectivele au vizat:

-Înțelegerea globală a diferitelor mesaje publicitare și reperarea reprezentărilor vehiculate;

-Înțelegerea reprezentărilor împărtășite de francezi și anumite aspecte culturale franceze;

-Compararea și înțelegerea diferitelor fenomene din cultura franceză și română.

Pentru prima vizionare, până la apariția produsului, am cerut elevilor să ghicescă produsul din publicitate și să-și justifice ipotezele. Această activitate pare mai interesantă pentru publicitatea 1, decât pentru celelalte două, fiindcă produsul din acest spot apare abia la sfârșitul vizionării. Creativitatea și imaginația sunt pentru acest fapt, în mod particular solicitate. A doua vizionare, a spotului în integralitate, invită elevii la verificarea ipotezelor de plecare și să ghicească cui i se adrresează produsul.[4] Al doilea clip pune în scenă situația unui mic-dejun al femeii active din societatea modernă, care se împarte între viața de familie, profesie și activitatea sportivă. Produsul din publicitatea 2 oferă energia pentru tumultul vieții feminine. Totuși, plecând de la acest spot se poate declanșa o discuție despre evoluția societății și statutul femeii în Franța și România. Această activitate permite elevilor decelarea unor similitudini/diferențe între cele două culturi pentru crearea unei conștiințe interculturale, a recunoaște similaritatea, diversitatea și alteritatea.

Pentru a merge mai departe, al treilea spot, Danone, este cel care face legătura către a doua etapă a experimentului. La prima vizionare se analizează clipul și se constată că același spot există în România, fapt ce a condus elevii la ideea că România începe să se integreze în contextul european al societății de cosum. Prin această activitate tematică, înglobând, pe de o parte  « fonction déclencheur » (trezirea curiozității elevilor prin dezbateri), iar pe de altă parte « fonction moteur » (utilizarea documentului ca ,,motor” pentru o activitate aprofundată) [3, p.30-32] Am analizat celelalte două clipuri, în comparație cu cele existente în România, unde produsul vizează fie o o viață obișnuită (Dorna) sau numele produsului este total diferit (Fitness). Elevii au pus în evidență referințele specificității franceze, comparate contextului originar, au creat un slogan sau au imaginat un afiș publicitar al produsului.

Concluzie

         Practicile prezentate rămân un exemplu printre multe altele. Ar fi bine ca profesorii ce doresc să utilizeze acest gen de suport, să țină cont de diversitatea documentelor autentice, atât ca genuri, cât și ca teme, pentru a-și construi cursurile în scopul explorării splendorii culturilor francofone și materne.

De-a lungul acestei experiențe, am putut constata că documentele auetntice pot fi introduse foarte bine încă de la începutul predării, în ciuda nivelului lingvistic al elevilor. Ele constituie o reală sursă de motivare pentru cei care învață, pentru că ei nu au ocazia de a avea contacte directe cu culturile francofone. Confruntarea cu o cultură străină, prin intermediul acestor documente, ar putea constitui și o cale propice pentru dezvoltarea unei competențe comunicative și interculturale [5], cu condiția depășirii utilizărilor empirice și ocazionale, în favoarea integrării în programele școlare.

De altfel, sarcinile de comunicare pe care le-am propus plecând de la documente autentice, ajută elevii să-și dezvolte o atitudine activă în învățare. Grație interacțiunii orale (discuții libere și dezbateri), elevii au putut să-și exprime opiniile pe temele abordate și să pună în comun rezultatele muncii lor, fapt ce a creat o ambianță de toleranță și de comunicare orientată spre alteritate, scop al conștiinței interculturale.

 

Bibliografie

  1. Abdallah-Pretceille M., Porcher L.,. Education et communication interculturelle. PUF, Paris, 2001, p.19-58.
  2. Besse H. Pour une didactique des documents authentiques . Travaux de didactique du FLE, nº5 et 6, 1981, p. 19-33.
  3. Compte C. La vidéo en classe de langue. Hachette, Paris,1993, p.30-32.
  4. Denis M., Former les élèves à l’interculturel . Dialogues et culture, n°44, 2000, p.62, extrait du site http://www.francparler.org/dossiers/interculturel_former.htm
  5. Galisson R. En matière de culture le ticket AC-DI a-t-il un avenir ?  Etudes de Linguistique Appliquée, n°100, 1995, p. 79-97.
  6. Natsi C.  Le dire et l’induire : enjeux socioculturels dans l’appropriation du sens des messages publicitaires français et grecs. In BOYER Henri. (éd.), Langues et contacts de langues dans l’aire méditerranéenne : pratiques, représentations, gestions, L’Harmattan, Paris, 2004. p. 237-252.
  7. Porcher L. L’enseignement des langues étrangères. Hachette éducation, Paris, 1986, p. 33.

https://www.youtube.com/watch?v=hOs0rajQTyM – Evian

https://www.youtube.com/watch?v=Tlrbl5WYfL8 – Kellogg’s

https://www.youtube.com/watch?v=R3NTo_W8wA0 – Dorna

https://www.youtube.com/watch?v=rrHL5YFRICM – Fitness

https://www.youtube.com/watch?v=Zj-yW_UGJTY – Danone.fr

 

[1] E vorba de un studiu de caz realizat de Lăpădat R. pentru teza de doctorat ,, Interactivitatea multidimensională în predarea limbii franceze (studiu sincronic în baza noilor tehnologii informaționale aplicate în procesul didactic)” în care s-a evidențiat că elevii aleg studiul limbii franceze pentru finalități profesionale.

 

[2] Acest experiment a fost aplicat elevilor de clasa a XI-a de la Liceul cu Program Sportiv Tg-jiu, în cadrul studiului de caz condus de Lăpădat R. pentru teza de doctorat.

[3] Linkurile  se regăsesc în bibliografie.

[4] Spotul publicitar de la Evian prezintă reflecțiile copilului ce se găsește în fiecare dintre noi și care se trezește la viață atunci când se consumă apa Evian.

[5] Aceste competențe sunt urmărite și pentru obținerea calificărilor DELF și DALF

drd. prof. Lăpădat Raluca Aurora, Liceul cu Program Sportiv, Tg-Jiu

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>