REDIRECŢIONAREA ŞI RESTABILIREA SARCINILOR DE LUCRU ÎN PREDAREA LIMBILOR STRǍINE

 

ELENA DANA CONSTANTINESCU

COLEGIUL NATIONAL „ECATERINA TEODOROIU”

TARGU JIU

 În calitate de modelatori ai unor minți proaspete și gândiri idealiste, noi, ca profesori, trebuie să nu pierdem din vedere că odată cu predarea limbilor străine introducem elevul pe tărâmul unei noi lumi, pe tărâmul unei culturi și mentalități diferite.

Modalitatea de receptare a unei limbi străine, sinuoasă sau netedă, ne aparține. Practica la clasă beneficiază de o moștenire considerabilă, bazându-se pe ani de studiu psiho-pedagogic îndelungat de care au beneficiat generații întregi. Cu toate acestea, societatea modernă se află într-o continuă schimbare și evoluție, obligându-ne să ne supunem, să ne subordonăm atât noilor termeni tehnici, cât și invaziei de „englezisme” care par să guverneze din ce în ce mai mult limbajul cotidian, chiar dacă suntem vorbitori de limba engleză sau nu. Termeni precum trendy, fancy, hairstylist, make-up artist, a forwarda, mașina tunata,par a fi depășit de mult banalul week-end sau bătrânul , toate fiind acum la îndemâna oricui. În consecință, noi trebuie să luam în considerare schimbările sociale și tehnologice, implicațiile lor asupra predării limbilor străine și să ne putem vizualiza munca prin prisma acestor schimbări.

Există viziuni pesimiste în legătură cu viitorul, dar este limpede că dezvoltarea tehnologică poate oferi atât constrângeri, cât și oportunități.

Printre oportunitățile tehnologice de care putem beneficia pentru o eficientă receptare a limbilor străine, profesorii pot face uz de aparatura audio și video existentă în instituțiile de învățământ. Se dorește o abordare nouă, proaspătă și eficientă care să țină pasul cu noul mediu de dezvoltare al adolescenților și, în consecință, ar trebui să ținem cont de șase principii care ar putea să sprijine evoluția predării limbilor străine. Un set de caracteristici „dezirabile” care ar putea de asemenea să funcționeze ca mijloace de evaluare. Prin urmare, pentru fiecare dintre aceste principii am adăugat o întrebare care ar putea fi folosita in revizuirea practicilor noastre actuale:

  1. Folosirea temelor, subiectelor, proiectelor cu scopul de a crea o legătura intre lecții, de a asigura coerenta, precum si o mai profunda înțelegere si concentrare. Întrebare: Exista o tema/subiect coerent intr-o lecție sau intr-un număr de lecții consecutive?
  2. Conținut semnificativ. Selectarea unui conținut care merita studiat si analizat, care sa nu trivializeze subiecte semnificative sau sa confere importanta unor teme triviale. O tema importanta ar putea fi însuși „Viitorul” care sa încerce sa atragăatenția elevilor asupra evoluțiilor si dezvoltărilor viitoare, precum si discutarea, dezbaterea propriilor speranțe, aspirații, temeri. Întrebare: Este actualul conținut al lecțiilor demn de luat in considerare? Este conținutul actual tratat in mod corespunzător?
  3. Luarea de decizii in sala de clasa. Structurarea unui plan pentru implicarea activa in luarea de decizii a elevilor in clasa si asumarea de responsabilități pe parcursul lecțiilor. Întrebare: Li se cere elevilor sa ia decizii? In ce consta ajutorul lor in conturarea lecțiilor, astfel încât fiecare lecție sa fie unica?
  4. Folosirea inteligentei elevilor. Tipurile de exerciții care necesita gândire, dincolo de redarea din memorie sau repetiție, si care sa-i implice pe elevi in formularea de ipoteze, negocieri, planificări si evaluări in diverse situații din mediul vârstei si ocupațiilor caracteristice ei. Întrebare: Sunt sarcinile de lucru bazate pe provocarea la gândire sau doar pe redarea unor informații memorate?
  5. Penetrarea culturala. Textele sau sarcinile de lucru care sa solicite elevii sa privească prin prisma altor mentalități, de a învăța natura relativa a valorilor, de a înțelege motivul pentru care anumiți indivizi reacționează si acționează in mod diferit. Întrebare: Pot fi considerate textele sau sarcinile de lucru buni promotori pentru înțelegereadiferențelor culturale?
  6. Conștientizarea limbajului critic. Analizarea critica a limbajului, privirea dincolo de sensul superficial si chestionarea motivului pentru care se spun sau se omit anumite lucruri. Putem, de exemplu, strict referitor la limba engleza, sa cerem elevilor sa se gândească mai profund la motivele pentru care se folosește diateza pasiva in titlurile jurnalistice sau motivele pentru care doar anumite adjective sunt folosite in descrierea unui produs consum. Întrebare: Li se cere elevilor sa se gândească la motivul pentru care se folosesc anumite structuri gramaticale din limba?

In concluzie, viitorul predării limbilor străine nu ar trebui privit ca o certitudine. Sta in puterea noastră sa îl conturam si sa-i dam valente benefice pentru ambele tabere (din fata si in spatele catedrei). Pot exista evoluții si dezvoltări care par de neoprit si de neevitat dar este imperios sa profitam de oportunitățileunor astfel de dezvoltări, sa ne asiguram ca ele ne îmbogățesc la maximum imaginația pedagogică.

În dezvăluirea universului unei limbi străine si in educația minților tinere, avem unica ocazie de a contura posibilitatea unei extinderi a mentalității si a unei tolerante in privința diferențelor culturale viitoare.

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>