IMPORTANȚA STUDIULUI LIMBILOR STRĂINE.LIMBA FRANCEZĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN

 

 

IVONA MERCIOIU

PROFESOR LIMBA FRANCEZĂ

COLEGIUL NAȚIONAL” ECATERINA TEODOROIU”

COLEGIUL NAȚIONAL TUDOR ARGHEZI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÎLNIC

 

“Orice limbă este o înfăţişare a spiritului omenesc; cu cât mai multe limbi învaţă cineva, cu atât mai multe laturi cunoaşte mintea sa, şi, prin urmare, cu atât mai multilateral devine el însuşi.”Mihail Boiagi în Gramatica

Se afirmă adesea că o persoană care cunoaște mai multe limbi străine este mai « bogată » decât celelalte.În zilele noastre , învațarea limbilor străine trebuie să fie văzută în strânsă legatură cu fenomenul complex al mondializării.Putem spune că a cunoaște limbile moderne reprezintă garanția reușitei  în lumea întreagă.La nivel european, plurilingvismul facilitează comunicarea și colaborarea între națiuni , promovarea culturilor europene și, bineînteles, elaborarea și realizarea proiectelor cu scopuri comune .Europa devine, prin excelență, un veritabil mozaic al popoarelor și al limbilor.

Astăzi , este esențial să învățăm una sau mai multe limbi străine pentru a cunoaște alte culturi , alte civilizații, alte literaturi și pentru a privi lumea într-un mod diferit. Învațarea limbilor nu este numai un studiu ca oricare altul, ci este o extraordinară conexiune cu lumea care ne înconjoară și în fața căreia suntem ,uneori, indiferenți. Așadar, nu ar trebui să spunem că o limbă este mai mult sau mai puțin importantă decât altele , ci din contră, am putea constata vizavi de o limbă , că aceasta este mai mult sau mai puțin cunoscută sau folosită decât altele.Învățarea limbilor devine o necesitate în contextul european actual iar misiunea profesorilor din această tagmă este fără îndoială, aceea de a încuraja elevii să învețe alte limbi de la vârste destul de fragede și să-i facă conștienți de importanta unui poliglot în lumea întreagă.Învățând limbile străine ,tinerii europeni vor reuși mai ușor să se deschidă mai mult către alte culturi , să își consolideze mobilitatea , mai ales pe plan profesional , către țările străine , să sporească competitivitatea în economia mondializată. Cu alte cuvinte , acești tineri , vor reuși mai bine să se integreze în sânul comunității europene care va rămâne întotdeauna multilingvă , să trăiasca acolo ,să acționeze, să combata xenofobia, rasismul și intoleranța.

Limbile Uniunii Europene sunt limbile folosite de populația din statele membre ale Uniunii Europene. Există 23 de limbi oficiale, plus o serie de alte limbi vorbite pe teritoriul Uniunii. UE își încurajeaza toți cetățenii să vorbească mai multe limbi; în mod special, încurajează ca cetățenii săi să vorbească, în afară de limba maternă, alte doua limbi. Există, în acest sens, chiar o serie de programe de finanțare a învățarii de limbi și de promovare a diversității lingvistice.

Toate limbile UE sunt și limbi de lucru. Documentele pe care un stat membru sau o persoană aflată sub jurisdicția unui stat membru le trimite instituțiilor UE pot fi adresate în oricare din limbile oficiale. Răspunsul trebuie formulat în aceeași limbă. Regulamentele si alte informații generale trebuie exprimate în cele 23 de limbi oficiale. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este și el publicat în cele 23 de limbi oficiale.

După o scurtă argumentare a importanței studiului limbilor străine în general , prefer să mă opresc asupra limbii lui Voltaire pentru a prezenta pe scurt motivele pentru care este necesar să cunoastem limba franceză și rolul major al profesorului în procesul de învațare a acesteia.

În primul rând , limba franceză este o limbă vorbită în lumea întreagă .Se știe foarte bine ca in zilele noastre , există mai mult de 200 de milioane de persoane care vorbesc franceza  în  5 continente.După engleză , franceza este limba străină cel mai mult învațată și este a noua limba cel mai mult vorbită în lume.În acelasi timp , ea poate fi învățată în toate tările lumii.

De asemenea , limba franceză are un rol major în găsirea unui loc de muncă.Trebuie să recunoaștem că nu este suficient pentru o persoană să vorbească decât o singură limbă străină.De exemplu, un elev care vorbește mai multe limbi va avea mai multe șanse pe piața muncii, fie în țară sa , fie pe plan internațional :a învata o altă limbă înseamnă  practic, a dobandi o bogație suplimentară și a te deschide către noi orizonturi, personale și profesionale.

Pe langă o limbă de cultură, franceza este considerată limba internațională a gastronomiei , a modei , a teatrului , a artelor vizuale , a dansului si a arhitecturii.

Limba franceză este o limbă clară, precisă, poate să traducă cele mai profunde nuanţe ale gândirii şi ale sensibilităţii umane. Ea reprezinită cea de-a treia limbă folosită pe Internet, după engleza şi germana şi în faţa spaniolei.În plus, ea una din cele două limbi oficiale din majoritatea instituţiilor importante, cum ar fi: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Consiliul European, Unesco, Crucea Roşie, etc.

Îndreptându-ne puțin către elev, este necesar să menționez că pentru a putea utiliza o limbă străină ca mijloc de comunicare, elevul trebuie să ajungă la generalizare, la concretizarea faptelor de limbă, la a deţine reguli pentru acţiuni verbale, pentru crearea enunţurilor noi. Profesorul ar trebui să renunţe la rigiditate, să-şi adapteze mesajul şi stilul la vocabularul şi structurile mentale ale elevului, cu scopul de a construi şi dezvolta structurile mentale ale acestuia. Rolul de profesor şi cel de elev se intersectează atunci când se stabileşte ca obiectiv central, însuşirea unei limbi străine.  În căutarea propriei identităţi, cei doi sunt egali.

Un tip esenţial de comunicare între profesor şi elev este comunicarea directă, care demistifică rolul profesorului atotputernic, prin cunoştinţele sale, în faţa celui care vrea să înveţe, micşorat uneori de ignoranţa sa. Profesorul care doreşte formarea competenţelor de comunicare orală, nu e doar cel care împărtăşeşte cunoştinţele, ci şi cel care îşi pune întreaga competenţă lingvistică, culturală, pedagogică în serviciul elevului, al celui care doreşte să înveţe, fiind astfel organizator al învăţării, expertul la care elevul apelează, animatorul clasei, persoana-resursă, acela care ajută să fie descoperite şi sistematizate cunoştinţele, cel care creeză situaţii problemă, cel care crează climatul afectiv de totală certitudine, cel care are capacitatea de a empatiza cu cel ce se afla în faţa sa, în postura de începător.

Conchid această scurtă  expunere  prin a preciza că limba franceza va rămâne o limbă străina valoroasă ți utilă pentru care profesorul nu trebuie să înceteze să ii promoveze bogația ,să  îi transmită elevului întreaga frumusețe și valoare a ei , încurajându-l permanent în procesul de predare –învățare și implicându-se constant în vederea creșterii nivelului de motivație a elevilor , pentru învățarea limbii franceze.

 

 

BIBLIOGRAFIA

  • Ghid metodologic-aria curiculară, Limbă și Comunicare, (2002), Ed. Aramis;
  • Charmian O’Neil (1993) – ,,Les enfants et l’enseignements des langues étrangères” Edition Hatier – Didier, Paris;
  • Neacşu I. (1990) – ,,Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Bucureşti, Editura Militară;
  • ,,Le français dans le monde”, numéro spécial 1999, Ed. Clé International;
  • http://www.asociatia-profesorilor.ro/

 

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>